13 Septembrie 2011

Compania austriacă Strabag încalcă drepturile omului,
continuă să exploateze fără permis un deal din județul Hunedoara

BUCUREȘTI – Managementul de top al companiei Strabag și autoritățile române continuă să treacă cu vederea excavarea neautorizată condusă – 24 din 24 ore – de compania austriacă în satul Banpotoc, Hunedoara, în ciuda cererilor repetate de clarificare și asumare a răspunderii formulate de săteni. Excavarea este o “soluție” ad-hoc pentru furnizarea de material necesar construcției autostrăzii Deva-Orăștie, finanțată din fonduri europene.

Managementul central al companiei bazate în Viena a negat orice ilegalitate, după ce a fost informat asupra situației din Banpotoc pe 9 august 2011. Până la acest moment, nu a fost efectuată nicio vizită de lucru din partea acestora la situl lucrărilor pentru a sesiza realitatea acțiunilor în desfășurare.

Concluzionând asupra ilegalității lucrărilor, Garda de Mediu din Hunedoara a anunțat emiterea unei amenzi de 50.000 Lei în luna iulie, pentru lipsa autorizațiilor de lucru, dar, în fapt, a continuat să închidă ochii la realitatea din Banpotoc, și a permis continuarea lucrărilor. Legile de protecție a comunității nu sunt aplicate, iar autoritățile locale nu par să reprezinte interesele sătenilor afectați.

Lucrările de excavare din Banpotoc au început pentru a procura materie primă în vederea construirii autostrăzii Deva-Oraștie. De atunci, o serie de efecte negative grave se resimt din ce în ce mai puternic în zonă:

• Populația locală este ținută trează în fiecare noapte, deoarece lucrările ilegale se desfășoară 24 de ore pe zi, inclusiv duminica, la mai puțin de 100 m de la cea mai apropiată casă. Aceasta reprezintă o violare a drepturilor omului și impune un risc semnificativ asupra sănătății persoanelor vulnerabile.
• Sursa de hrană a animalelor domestice este și ea afectată deoarece toată vegetația din jurul satului este acoperită de un strat de praf. Autoritățile ignoră lipsa de măsuri adecvate de control al prafului emis în urma lucrărilor.
• Niciun plan de lucru și niciun calendar al lucrărilor nu au fost făcute publice și, prin urmare, nu există niciun control asupra dimensiunii excavării în munte sau asupra planurilor de reabilitare după finalizarea intervenției.

“Or să ne ia tot aerul […] și nu în 10 ani, ci într-un an, dealul va cădea peste noi. Nu cred că domnul primar realizează ce ne fac. […] S-a gândit numai la bani. Nu pot să-mi imaginez care au fost motivele lui,” a spus Cornel Moț, localnic.

Situația avansează în ciuda faptului că 114 localnici au semnat o scrisoare, la mijlocul lunii august, prin care cereau autorităților, primarului și companiei să clarifice situația și să ia măsurile adecvate, prevăzute de legislația în vigoare. Însă nicio măsură nu a fost luată până la această dată în direcția rezolvării problemei.

O parte din mass media locale, aflate sub posibilă “influență”, publică articole cu scopul de a-i intimida pe liderii locali, printre care și preotul satului, care s-au mobilizat și au cerut respectarea drepturilor omului și a drepturilor prevăzute de lege.

“Profesioniștii care au în obiectul lor de activitate proiecte de infrastructură au obligația de a conduce un studiu de fezabilitate prin care să identifice cea mai potrivită sursă pentru obținerea materiei prime necesare, și o data identificată, să folosească tehnici moderne de management al mediului și de consultare a tuturor părților interesate, spre a minimiza impactul negativ al proiectelor și a-l maximiza pe cel pozitiv. Situația din Banpotoc este un caz de comoditate profesională care profită de pe urma ne-aplicării legii și care cauzează în mod gratuit daune dezvoltării locale durabile și sănătății comunității. Dacă ceea ce ne dorim este progres european și dezvoltare, nu putem permite ca această distrugere cu efecte grave asupra localnicilor, să treacă necontestată,” a spus John Aston, Președintele Centrului pentru Cetățenie Corporativă, România.

Centrul pentru Cetățenie Corporativă România (CCCRo) este o rețea de responsabilitate socială multi-stakeholder și un centru de excelență orientat spre companii, universități, societate civilă și autorități publice. Viziunea CCCRo este aceea ca guvernul, companiile, societatea civilă și mediul universitar să lucreze împreună pentru a înlătura obstacolele din calea dezvoltării durabile a societății, mediului și economiei noastre.

Pentru mai multe informații despre evoluția situației din Banpotoc, vă rugăm să consultați un studiu de caz detaliat al situației la http://cccro.org/resurse/ sau/și să contactați: Silvia Timu, CCCRo, silvia.timu@astoneco.com.

Resurse suplimentare:

• Comisia Europeană pentru Întreprinderi și Industrie
• Banpotoc-scurt documentar (15 min)

• Distrugerea dealului la Banpotoc-sumar 28.09.11 (1:25 min)
• Distrugerea dealului la Banpotoc-cerere pentru respectarea drepturilor omului 28.09.11 (3:27 min)

John Aston , Managing Director al astoneco management va fi trainerul principal al celor doua cursuri.

Prețul cursului este 280 euro (fără TVA, cu prânzul inclus), iar participanții care optează pentru ambele zile de curs vor achita doar 500 euro.

Data limită pentru înscriere este 15 august 2011.

Dupa absolvirea Nivelului I (introductiv), participanții devin eligibili pentru a parcurge urmatoarele etape de formare. Nivelul II este concentrat pe modele și instrumente de management, iar Nivelul III  vizează modalitățile de integrare ale responsabilității sociale în toate structurile și operațiunile organizației. Următoarele sesiuni pentru Nivelul II sunt planificate în perioada septembrie – octombrie 2011, iar pentru Nivelul III în noiembrie- decembrie 2011.

Toate activitațile și materialele furnizate de către CCCRo sunt bazate pe standardele internaționale, precum: ISO 26000, AA1000, GRI, UNGC, Equator Principles.

Pentru mai multe detalii, înscrieri sau întrebări cu privire la training sau activitățile Centrului, așteptăm să ne contactați la office@cccro.org sau la 0731930401.

Mai jos, comunicatul de presa dedicat evenimentului:

CCCRo_Comunicat de presa_RO(01aug11)

Data limită pentru înscriere:  10 Iunie, 2011

O majoritate covarsitoare de 66 de tari au votat in favoarea adoptarii ISO26000 drept noul standard international de CSR, inclusiv China. Doar 5 tari au votat impotriva – Cuba,India, Luxemburg, Turcia si Statele Unite.

Inainte de acest vot de aprobare, documentul a fost editat pentru a lua in considerare consensul agreat la intalnirea de la Copenhaga, in urma careia 2482 de comentarii scrise au fost primite pentru a fi procesate.

Scopul ISO26000 este de a furniza o indrumare pentru responsabilitatea sociala.

“ISO 26000 va furniza organizatiilor din sectorul public si privat o noua paradigma pentru a le ajuta sa functioneze intr-un mod responsabil social, conform asteptarilor societatii din ziua de astazi. Va ajuta organizatiile sa obtina beneficii economice pe termen lung, cu costuri sociale minime si cu un impact minim asupra mediului.” a declarat presedintele de onoare, Jorge E.R. Cajazeira, in urma incheierii cu succes a intalnirii de la Copenhaga.

ISO 26000 este un standard pentru indrumare, nu un document specificativ destinat obtinerii unei certificari externe. Potrivit secretarului general al ISO, asteptarile pietei in ceea ce priveste ISO includ:

• Acord la nivel global asupra definitiilor si principiilor de responsabilitate sociala
• Acord la nivel global asupra subiectelor centrale ale responsabilitatii sociale
• Indrumare cu privire la integrarea responsabilitatii sociale in cadrul intregii organizatii

Grupul de lucru ISO referitor la responsabilitatea sociala include experti si observatori din 99 de tari membre ISO si 42 de organizatii publice si private, care au aprobat draftul ISO26000 ca si Draft Final al Standardului International, in cadrul celei de a 8-a intalniri plenare din 17-21 mai 2010, in Copenhaga, Danemarca. Acest lucru vine sa demonstreze suportul global extins asupra insemnatatii si practicilor de responsabilitate sociala.

Acesta este cel mai mare studiu in domeniul sustenabilitatii, efectuat in randul directorilor de companii.

Cel mai important rezultat al studiului arata ca practicile sustenabile sunt o ingrijorare principala a directorilor de peste tot in lume, intrucat deschid noi piete sustenabile, duc la noi modele de business si sustin inovatia, printre altele.

Recladirea increderii

Exista o nevoie astazi de a intari relatiile de incredere intre companii si stakeholderi (consumatori, angajati, autoritati, comunitati, etc.). 72% dintre directori sustin ca acest lucru  este principalul motiv pentru a adopta practici sustenabile.

Principalele motive si abordari ale sustenabilitatii se schimba

Educatia s-a aflat in topul prioritatilor in ultimii 3 ani si continua sa fie si astazi, intrucat 72% dintre directori au identificat educatia si/sau talentul si abilitatile de leadership sustenabil o chestiune deosebit de importanta pentru succesul companiilor.

66% dintre directori sunt ingrijorati de schimbarile climatice si emisiile de gaze cu efect de sera.

In plus fata de subiectele care se aflau deja pe lista companiilor, noi subiecte si-au facut aparitia, precum lipsa resurselor (in special apa) si probleme legate de sanatate.

Dupa cum arata raportul, abordarile si strategiile cu privire la sustenabilitate se schimba:

1. Consumatorul este (va fi) rege
2. Tehnologia si inovatia joaca un rol din ce in ce mai important in domeniul schimbarilor climatice si al comunicarii prin social media
3. Parteneriatele si colaborarea devin critice pe masura ce provocarile de azi sunt mult mai complexe pentru a fi rezolvate de fiecare in parte

Majoritatea directorilor au cazut de acord asupra faptului ca din ce in ce mai mult sustenabilitatea nu este doar o initiativa strategica separata, ci un lucru complet integrat in strategia si activitatea companiei.

Raportul poate fi citit si descarcat aici.

Un mesaj simplu si puternic reiese din acest lucru – leadershipul conteaza. Liderii trebuie sa stabileasca o directie clara de la varf, directie sustinuta prin exemplu si sustinuta de angajamentul de a supraveghea implementarea unor politici, stimuli si sisteme de control foarte clare. Tony Hayward de la BP, si John Browne inaintea lui, au dat dovada de contrast in stilul de leadership.

Sub conducerea lui Browne, s-a pus foarte mult accentul pe comunicare in exterior – campanii media puternice, opinii nonconformiste cu privire la schimbarile climatice si transparenta, si programe inovatoare in domenii precum energia solara sau implicarea comunitatii.

Sub conducerea lui Hayward, BP a adoptat un stil de leadership mai „silentios” concentrat – in mod ironic – pe siguranta, mentinand in acelasi timp pozitia puternica a reputatiei construita de Browne.

Echilibrul nu a tinut. Browne a comunicat mult in exterior dar nu a creat mecanismele necesare unei dezvoltari sustenabile. Hayward s-a concentrat in interior si a sperat ca acest lucru, plus scurta mostenire „Beyond Petroleum (Mai mult decat petrol)” va fi de ajuns. BP ne invata cat de important este pentru lideri sa adopte principiile AA1000: materialitate, inclusivitate si responsivitate.

Materialitate. Imediat dupa dezastru, Hayward a cautat sa protejze interesele actionarilor. Odata ce petrolul a inceput sa curga, riscurile materiale ale companiei au constat in modul in care scurgerea a afectat oamenii si ecosistemele. In timpul unei catastrofe, ce ar fi in mod normal mici greseli de PR, ajung factori ce distrug reputatia.

Inclusivitate. Dovezile sugereaza ca Hayward nu a creat o cultura de a asculta ingrijorarile stakeholderilor cheie precum angajati si parteneri. Alti stakeholderi, precum ecologistii cu pregatire tehnica, ar fi putut fi de ajutor de asemenea.

Responsivitate. Publicul l-a vazut pe Hayward, si prin urmare intreaga companie, deconectat si departe de ingrijorarile comunitatilor din Golf. Dovada unui lider nu consta in a identifica subiectele (problemele) materiale, si nici doar in a asculta, ci in ce actiuni adopta drept raspuns.

Tragand linia. Daca de le varf conducerea ar fi consolidat promisiunile si angajamentele facute de companie, riscurile ar fi putut fi diminuate si daunele aduse reputatiei companiei ar fi putut fi reduse. In schimb, am invatat din nou pe calea cea grea ca nu exista scurtaturi in ceea ce priveste performanta responsabila.

Articol de Steve Rochlin, Director of Advisory Services, AccountAbility.